Cuvinte din Soare - Words from Sun

 Aflata printre miile de sunete ce imi ating corzile inimii decid sa fac o pauza pentru a le asculta mai bine intelepciunea. Ies sa simt aerul rece ca sa ma invelesc cu caldura care imi invadeaza interiorul.Privesc soarele reflectat in miliardele de fulgi de nea.Oare pana acum de ce nu am observat? E atat de alb ! Totul e alb ! Culoarea nelipsita din pictura sufletului meu. De la alb incepe totul,soarele prefera albul ca sa-si deseneze curcubeul. Pana acum credeam ca zapada si cu soarele sunt rivali dar astazi mi-am dat seama ca am avut o greseala de viziune.Fulgii de nea ii zambesc soarelui fara griji,in joaca lor luminoasa caci datorita lui ajung la forma lor initiala si pura-apa. Rece,cald, suntem mereu intre soare si zapada.Imi fac curaj si iau in mana un bulgare,sangele imi accelereaza usor si ma simt binecuvantata de conexiunea vie si neintrerupta cu natura. Mii de emotii imi aluneca usor prin inima.Mii de sentimente in mii de fulgi de nea si iata totul devine alb si clar,

~Avem timp pentru toate. Să dormim, să alergăm în dreapta şi-n stânga, să regretăm c-am greşit şi să greşim din nou, să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine, avem timp să citim şi să scriem, să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris, avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm, avem timp să ne facem iluzii şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu. Avem timp pentru ambiţii şi boli, să învinovăţim destinul şi amănuntele, avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile, avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm, avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem, avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea, avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem,. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru puţină tandreţe. Când să facem şi asta - murim. - OCTAVIAN PALER ~  Faceti-va timp pentru a darui iubirea , nu asteptati timpul pentru a face asta !

Ganduri,randuri si iar ganduri.Ma gandesc ce ma face sa ma gandesc mai departe decat gandurile obisnuite.Deschid cartea mea preferata ‘’Metasecretul’’ de Mel Gill,stiu ca nu intamplator deschid la capitolul care sa-mi arate indiciile,am invatat ca raspunsul il gasesti tot acolo unde pui si intrebarea. Iata raspunsul – ‘’Iesirea din sine ‘’.Deoarece Universul e mental tot ce avem nevoie se gaseste deja in noi,toate informatiile sunt acolo.Cred ca am petrecut foarte mult timp concentrandu-ma pe’’ rolul de actrita’’ a evenimentelor din viata si nu m-am uitat niciodata detasata ca si spectator la filmul vietii mele apoi sa –mi spun daca a fost sau nu un esec  si daca a fost atunci ce factori au lipsit din scenariu si care ar trebui adusi asa incat  finalul filmului sa-mi aduca sentimentele si emotiile care trebuie. Nu trebuie niciodata sa uitam ca un scenariu poate fi refacut,ca exista 1000 de posibilitati in care acesta ar putea fi scris  si ca totul depinde de imaginatia noastra,asa

E o zi cu soare.Au mai fost si altele  de atatea ori dar acum razele imi par de o lumina puternica ca si cum m-ar imbratisa strans cu multa iubire,de fapt asta si face soarele si nu doar cu mine,cu noi toti. E 2012,maestrii mesajelor subliminale au avut grija sa ne impartaseasca cu grija ideea unui sfarsit.De fapt este doar inceputul,inceputul nostru de a da nastere unui inceput. Fara sa fi cautat in mod special acest lucru imi apar in cale tot mai multe semne ale unei schimbari.Chiar de la oamenii care si –au schimbat garderoba,poate parea banal la prima vedere dar eu vad ca oamenii vor sa se simta mai mult ei insisi chiar si prin infatisare,pana la urma este valul care da forma sufletului.Unii isi doresc sa treaca anotimpul iernii,nu e nimic gresit in asta desi trebuie sa acceptam schimbarile naturii asa cum sunt ele,dar si in aceasta dorinta a lor eu vad schimbarea,faptul ca vor sa simta mai mult soarele,sa fie mai multa lumina ,sa poata alerga desculti si liberi printr-o p

Ascultand o melodie al carui titlu e ‘’intre mare si o stea’’mi-a trecut brusc prin ganduri  cum ar fi sa privesc  marea de pe stele? De cateva ori m-am uitat la stele de pe tarmul marii si am simtit ca pot intra in adancurile cerului,ca salut ingerii marinari si ca navighez prin Calea Lactee.Atunci cred ca am reusit sa privesc marea in infinitatea ei de acolo de sus,de pe stele. Uneori nu mai stiu care e marea sau care e cerul pentru ca au reusit sa se armonizeze mirific.Au aceeasi esenta extraordinara care poate fi intalnita doar in adancurile lor.Trebuie sa inoti si sa zbori in acelasi timp ca sa ajungi in epicentru,acolo unde poti privi totul asa cum e,in cel mai mic detaliu,fara nici cea mai mica greseala de viziune.Sentimentul este de nedescris ,nici cele mai mari avioane nu ar putea sa ti-l redea. Atunci ajungi sa fuzionezi cu tine insuti,cu intreg Universul si iti descoperi propria comoara in substratul sau. Totul devine posibil,te poti transforma chiar si intr-o mica sir

Daca cu ceva timp in urma simteam in atmosfera parfum de fluturi ,astazi simt aroma de Craciun.Aroma aceasta e ceva intre aerul curat al iernii,dulceata de portocale ,brazi argintii,prajituri ‘’alba-ca-zapada’’ scoase din cuptor de mama pe care nu mai am rabdare sa le astept pana sa se raceasca,colinde pe care le cant de dimineata pana seara acompaniata de muzicuta tatei ,covorul de brad fermecat al sorei mele pe care paseste curajos Mos Craciun si lumini...multe lumini pretutindeni care imi amintesc de tot ce e mai frumos in oameni,de caldura lor emanata . Anul asta  tot ce mi doresc e sa ninga ca atunci cand priveam ninsoarea cu nostalgie si fericire pe geamul copilariei mele si fulgii de nea mi se pareau a fi globuri de lumina care –mi zambeau .Aaa si inca ceva imi doresc  ,sa vad oamenii mai uniti cu dorinta de a darui mai mare decat a primi. J Stiu ca mai sunt cateva zile bune pana la Craciun dar mie imi place sa prelungesc sentimentul asta asa ca va trimit  inainte mii

‎"Iubiţi poveştile. Ele nu îşi revelează misterele decât în faţa celor care le iubesc. Şi vă asigur că ascund foarte multe mistere. Oamenii au ascuns în ele tot ce au descoperit vreodată. Aşa se explică de ce Iisus vorbea numai în parabole, de ce Buddha nu înceta să le spună poveşti cu tâlc adepţilor săi."-Osho E vremea iernii si vremea povestilor cand cei mici si chiar cei mari stau adunati in jurul focului depanand legende si istorisiri .Inca de pe timpul cand eram copil adoram sa intru in lumea magica a basmelor ,acolo unde gaseam o gramada de elemente spirituale care pot fi transpuse cu usurinta in viata reala,acolo unde iubirea nu pierea niciodata.  Acum eu pot spune ‘’Iubiti povestile caci astfel ele isi vor dezgheta adevarul’’.Si daca tot e iarna m-a cuprins brusc si intens sentimentul de a revedea filmul ‘’Craiasa Zapezilor’’ adaptare dupa povestea de H.Ch.Andersen.Cred ca ultima oara l-am vazut cand aveam vreo 12 ani.Pe atunci ma fascina puner