Povesti din tainele Pamantului


Ma uit in jur cu acea infinita mirare insotita de admiratie si fericire pentru toata creatia,pentru tot ce inseamna viata.Observ tacut,intr-un timp nemiscat libertatea emanata de natura.Contemplu soarele,copacii,florile,pasarile,toate fiintele si din tot raman cu acelasi rezultat - Iubirea.
Copacii- ce maiestrie !Cate au sa ne spuna,cate povesti si istorie se afla in frunzele lor mangaiate de vant si vreme.M-am oprit sa ii ascult si ii imbratisez cu dor si bucurie de revedere,ca pe niste vechi prieteni care ma asteapta in acelasi loc si pentru care cuvintele nu se nasc decat din simtire.Le-am soptit cat de mult ii iubesc iar ei m-au incalzit reamintindu-mi cine sunt eu,cine sunt ei.E fascinant cum ei ,desi raman in acelasi loc,nemiscati se bucura etern de tot ceea ce li se ofera - ploaie,vant,raze de soare si ninsoare si se uita neincetat spre cer,deoarece stiu prea bine ca fac parte din el.Sunt liberi !Si stiti de ce? Pentru ca iubesc !
Si iata cum toata vibratia lor imi ajunge in gand si trece subtil si fin spre inima atingand raspunsul si lectia finala : Esti liber doar atunci cand iubesti tot ce esti,tot ce este .


Acasa nu e locul unde ne adapostim,acasa inseamna intreaga planeta.Pamantul este casa noastra,cum ne mentinem casa depinde doar de noi.Ganditi-va atunci cand taiati un copac sau rupeti o floare ca e parte din voi si asa a fost mereu.Nu faceti nimic din toate acestea daca nu aveti un motiv intemeiat si anume- binele cuiva.
Cel mai mic detaliu din jurul nostru ,ne defineste.Va propun acum sa va imaginati cum luati in bratele voastre intreaga planeta,ce simtiti ?Nu aveti cuvinte ,nu-i asa? Asta e Iubire !
Din inima mea spre centrul inimii voastre va transmit pace si sentimente supreme!
Ce minunat <3
RăspundețiȘtergere