Ia cana cu ceai și stai!

 𝓵𝓪 𝓬𝓪𝓷𝓪 𝓬𝓾 𝓬𝓮𝓪𝓲 𝓼𝓲 𝓼𝓽𝓪𝓲. 𝓜𝓪𝓲 𝓼𝓽𝓪𝓲! 𝓒ă𝓬𝓲 𝓹𝓻𝓮𝓪 𝓻𝓮𝓹𝓮𝓭𝓮 𝓯𝓾𝓰𝓲𝓶 𝓼𝓹𝓻𝓮 𝓷𝓲𝓬𝓲𝓾𝓷𝓭𝓮, 𝓹𝓻𝓮𝓪 𝓯𝓾𝓰𝓪𝓻𝓲 𝓭𝓮 𝓲𝓾𝓫𝓲𝓻𝓮 ş𝓲 𝓿𝓲𝓼𝓮 𝓹𝓻𝓸𝓯𝓾𝓷𝓭𝓮, 𝓹𝓻𝓮𝓪 𝓭𝓸𝓻𝓲𝓽𝓸𝓻𝓲 𝓭𝓮 𝓼𝓸𝓪𝓻𝓮 𝓯𝓮𝓻𝓲𝓷𝓭𝓾-𝓷𝓮 𝓭𝓮 𝓹𝓵𝓸𝓲. 𝓐𝓵𝓮𝓻𝓰ă𝓶 𝓾𝓷𝓮𝓸𝓻𝓲 𝓶𝓾𝓵𝓽 𝓹𝓻𝓮𝓪 𝓰𝓸𝓲, 𝓾𝓲𝓽â𝓷𝓭 𝓶𝓾𝓵𝓽 𝓹𝓻𝓮𝓪 𝓶𝓾𝓵𝓽 𝓭𝓮 𝓷𝓸𝓲. 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sandra si diminetile sale ( Povesti din Soare )

Acelasi suflet - dincolo de frontierele timpului si spatiului .- Despre sufletele gemene -

Poveste cu povete. Principiul cauzalitatii. Recunostinta.