Cosmos în povești

 — Tot ce atingi tu se transformă în artă! zise cu ochii sclipind ca două văpai, Richard.                      —Cum așa, Richard? Spui cuvinte prea mari! Eu în artă? Dar nu fac nimic în acest sens! răspunse Magdalene                                             —  Da, așa e! Nu te mira! Se transformă în artă tot pentru că iubești! Tu iubești cu atâta forță încât nu există ceva să nu fie transformat de iubirea aceasta. Tu ridici și cea mai mică furnică 🐜 încât se va crede la un moment dat pasăre! Și nu toți îți vor înțelege iubirea Magdalene, trebuie să fie pregătiți să o simtă și să o vadă. Să nu uiți că lumina recunoaște lumina însă și întunericul o recunoaște doar că se teme de ea. Însă tu să iubești mereu, să iubești fără oprire! Nimic nu e mai frumos decât lumea aceasta pictată cu sentimente de dragoste și nici o inimă nu bate mai viu decât cea care iubește cu adevărat. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveste cu povete. Principiul cauzalitatii. Recunostinta.

Acelasi suflet - dincolo de frontierele timpului si spatiului .- Despre sufletele gemene -

Andalu - baietelul cu florile