Ce-a fost nu s-a pierdut !

Miros proaspat de lalele mangaiate de roua sau ghiocei ce au infruntat cu curaj iarna si trandafiri albi care din prea mult rasfat au ales calea libera de a creste in tufe salbatice in gradina dar cu aceeasi eleganta,o cafea facuta cu iubire la o ora total neadecvata cofeinei dar asta nu ar conta prea mult,as sta treaza oricat pentru cei pe care ii iubesc.Obiecte simple dar cu valoare sentimentala alese si puse bine pentru a-si spune povestea mai departe,sculpturi facute cu migala menite parca sa sculpteze spiritul dincolo de timp,atentia unei urari fara termeni academici dar  care ar fi aprins scantei in orice inima,pacturi de priviri si secrete sufletesti pastrate bine in cutii cu iz regal cu poze ce parca fac totul mai viu. Asa incep imaginile magice desprinse din povesti ce le pastrez cu sfintenie in tot ceea ce sunt.
Cand esti invatat de mic sa fii conectat cu natura si tot ce e viu,cand adormi nerabdator sa vezi rasaritul si visezi chipurile celor dragi si simti caldura fiintelor necuvantatoare cum te invaluie mai presus de orice,nu ai cum sa nu il iubesti pe Dumnezeu si sa nu ii fii recunoscator pentru tot ce ai si tot ce exista.Pana la urma conteaza cum vrei sa te trezesti ,cu ce ganduri ,ce viziuni si ce iti motiveaza din interior pofta de viata,de soare.
Oare ce poti face cand te apuca un dor imens de cei care stiau ce inseamna dorul ,care candva obisnuiau sa iti arate constant cat de mult poti zbura spre copilarie sau te trezeau mereu cu zambetul pe buze si ganduri simple dar inalte dandu-ti mereu acel impuls ca suntem veniti pentru a iubi.Cred ca nu le putem multumi decat prin a continua ceea ce ei au inceput si de a trezi doruri...mai departe cu aceeasi blandete si speranta neintrerupta de vreme,de obstacole .Nimic nu ajunge in iubire decat ceea ce pleaca din iubire !