Pe tron din poezii
Ti-am faurit un tron din poezii In cafeneaua fara timp Porti conversatii cu poeti de altadata Se scald versuri in universuri mii Iar chemarea-ti in iubirea neschimbata. Nu cred ca toamna te mai recunoaste Ai in maini lastari de visini vii Te regasesc parca pe prispa Unde bunicii imi cantau linisti In jocul scanteilor zglobii. Nu-ti mai intoarce privirea Tu esti pentru a privi in sus Acolo unde-ti asterni ganduri Torcand norii pe stelarul fus. Prevestit e surasul nemuritor Cititorule,tu,cel din viitor Visele nu-ti mai sunt tacere Le imprimi pe harti ingeresti Hai,aseaza-te pe tron de poezie In mijlocul simplitatii firesti.